DESCRIERE, GENERALITATI
Hreanul - ARMORACIA RUSTICANA - este o legumă care se cultivă pentru rădăcină sa cărnoasă, ramificată, adâncă, de culoare crem - gălbuie, cu interiorul alb, cu aromă și gust picant și miros înțepător, folosită în bucătărie pentru condimentarea preparatelor culinare, în industria conservelor și nelipsită în murăturile de toate felurile.
Rădăcina plantei, care reprezintă partea comestibila, este puternic dezvoltata - groasă 3-5 cm în diametru - și are numeroase ramificații care pătrund adânc în pământ, pana la 80-100 cm adâncime. Este puțin pretențioasă față de condițiile de mediu, rezistă la temperaturi scăzute (-20°C; -30°C). Nu este pretențioasă față de umiditate și lumină, crește foarte bine și în locuri umbroase, dar excesul de apă în sol provoacă putrezirea rădăcinilor, de aceea nu trebuie cultivat pe terenurile cu apă freatica aproape de suprafața solului.
PRINCIPII ACTIVE
Este o plantă spontană, dar crește și cultivată. Conține foarte multa vitamina C, benefică sistemului circulator și imunitar, vitamine din complexul B, este foarte bogată în săruri minerale: calciu, magneziu, sodiu, potasiu, fier, substanțe antibiotice naturale, acizi organici, conține ulei volatil și glicosizi sulfurați, care, dau naștere unei substanțe denumită mirosin, aceasta este pusa în evidență atunci când radem rădăcina de hrean, acestei substanțe i se atribuie, proprietățile iritante ale hreanului.
Hreanul folosit ca medicament natural, se recomandă împotriva răcelilor, a bolilor reumatice și ale cailor respiratorii superioare.
PREPARATE SI BENEFICII
Se poate consuma proaspăt ras, în amestec cu o lingură sau două de smântână; combinat cu sfecla roșie data pe răzătoare; sub formă de sirop, tinctură, vin tonic care se pot prepara foarte ușor în casă.
Siropul de hrean, se obține prin stoarcerea sucului dintr-o rădăcină de hrean dată prin răzătoarea fină, la care se adaugă o lingură de miere de albine, se lasă la macerat 15 minute și se filtrează. Se iau 3 linguri pe zi și este benefic împotriva bronșitei cronice; astmului; afecțiunilor căilor respiratorii.
Tinctura se obține dint-o rădăcină de hrean rasă care se pune la macerat în alcool alimentar, timp de o săptămână. Se ia câte o jumătate de linguriță, de 3-4 ori pe zi pentru tratarea tusei, guturaiului, gripei și răceli. Extern se folosește pentru tratarea reumatismului și a rănilor necrozate.
Vin de hrean- 20 linguri de hrean ras, la un litru de vin roșu, se lasă la macerat o săptămână, apoi se filtrează. Se iau cate 3-4 lingurițe, intre mesele principale. Este benefic în bronșită cronica; astm; litiază urinara; tuberculoză; stimulează pofta de mâncare; îmbunătățește digestia.
În cosmetică hreanul este folosit pentru ștergerea petelor și a pistruilor de pe piele. Seara, înainte de culcare, cu ajutorul unei dischte se aplică pe obraz sirop de hrean, 10-15 minute, se îndepărtează cu un tampon de vata înmuiat in lapte, - menține prospețimea și tinerețea pielii. Tenul palid și ofilit, se împrospătează daca se aplică oțet de hrean, cu un tampon de vată, care are și efecte de activare a circulației sanguine, având tot odată și efecte tonice asupra tenului.
CONTRAINDICATII
Hreanul nu este indicat în hiperaciditate gastrica și hipotiroidism, întrucât le poate intensifica, nu este indicat să se consume pe stomacul gol, deoarece poate duce la deranjamente digestive și la tulburări nervoase, de asemenea nu este indicat persoanelor care suferă de hemoroizi, dereglări de ritm cardiac.
CULTIVARE
Cultivarea de hrean se face prin butași obținuți din ramificațiile rădăcinilor care nu se valorifica, butașii se taie cu lungimea de 5-7 cm, iar perioada de înrădăcinare durează 20-25 de zile. Adâncimea de plantare a butașilor, să nu depășească 10-12 cm pentru ca prelungește perioada de înrădăcinare și reducerea numărului de muguri vegetativi. Distanta de plantare a butașilor pentru înrădăcinare este de 30 cm și se face alternativ pe două rânduri, se folosesc numai butași proveniți din rădăcini, cu grosimea de 1-2 cm, plantarea se face primăvara în martie-aprilie.
Recoltarea se face toamna, în al doilea an de la plantare. Pe suprafețe mici, recoltarea se face cu cazmaua, plantele se adună manual, se curață de pământ, se îndepărtează frunzele și ramificațiile rădăcinilor care nu sunt bune pentru consum, rădăcinile de hrean pot fi păstrate, peste iarna, stratificate în nisip în beciuri sau în cămări reci.
Lasa un comentariu